|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Mama casă Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 1083
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-06-03 | [Acest text ar trebui citit în francais] |
Proférant la douceur à l'horizon pâli,
C'est l'heure où le soleil est posé sur la plaine, Pour offrir le vermeil d'une contrée lointaine, Faisant dire à mon coeur, que l'hiver est fini. La Nature enchantée au réveille ébloui, Déverse sa couleur à l'attrait porcelaine Grâce aux milliers de fleurs à l'odeur souveraine, Pour mieux me réveiller au plaisir, ébahi. Mais, me voyant assis sur le banc du jardin, Les branches étirées du vieux saule ont touché, L'épaule d'un ami, venu seul ce matin. Car mon âme est allée vers mes rêves pleurer. Les feuilles mortes aussi ont vu mon coeur chagrin, Ma Mie s'en est allée, lors de l'hiver passé.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate