De ce n-ai vrut sa-mi spui si mie,
Ce trista-ai fost in plina vara
Si ti-ai dorit mereu sa nu se stie,
Ca-i pus in roua visele sa moara?

Si te-ai ascuns o vreme dupa clipe
Lasand sa treaca timpul fara rost,
Poate candva cu frantele-ti aripe,
Te vei intoarce-acolo unde-ai fost.

Traieste-acum in toamna nebuneasca,
Aceleasi anotimpuri din trecut
Si roaga-ti gandurile sa se-opreasca,
La tampla unde riduri ti-au crescut.

De ce m-ai pus cu sufletul de-oparte
Si m-ai lasat sa plang, ca dupa tine,
Daca un anotimp ne mai desparte
Si vom afla ce vesnicie ne-apartine?