Azi răzbește iarăși cerul
Printr-o gaură din nori
Stelele sclipesc în bruma
Așternută peste flori.

Visul nopții iar suspină:
A pornit în goană vântul.
Dar la văzul lunii albe
I-a pierit de tot cuvântul.

Scoală praful dintre pietre,
Se ridică iar din prund
Vântul aprig se întoarce
Ca să muște din pământ.