Sub feliarul sur zăpada curge-n stele efemere,
Pași grei strivesc secunde în umedele riduri
Þigani și câini își calcă umbra pe ulițe mizere
Þigara mea pulsează și arde-n creieri gânduri.

Cu fumul alb în pleoape ghicesc în trepte crama
Cobor, via ucisă-n teasc îmi umflă aspru nara
În colțu-n care fețe triste își uită ieftin drama
Un geam soios va naște-n fantasme bete seara.

M-așez, crini de mocirlă îmi toarnă vin alene,
Molanul greu îmi cară în vene reci abisul.
Cu cotu-nfipt in masa de stejar și plumb în gene
În lutul cănii știrbe îți vad și-ti pierd surâsul.