primo : „zâmbește, dar nu prea mult
altfel o să creadă că minți”

secundo:
„când întrebi ce mai faci,
fii pregătit ca omul să-ți spună
chiar ce mai face”

tertio:
un fel de umbrelă
într-o ploaie care oricum
te face leoarcă,
dar măcar lumea crede
că ești pregătit pentru vreme rea

notă de subsol:

poate că ironia
nu e un scut,
ci doar modalitatea elegantă
de a-ți cere scuze
că exiști
în acest caz
întoarce pagina.
nu e nimic scris acolo.
niciodată n-a fost.