|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Renaștere Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 2978
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-27 | [Acest text ar trebui citit în espanol] |
Oh, madre…!
Oh, madre !, dulce madre, de la oscuridad de los tiempos Tú me lammas a tu lado con el crujido de las hojas; Encima de la cripta negra de tu santa sepultura Sacuden sus hojas las acacias por el otoño y por el viento, Suavemente van agitando sus ramas, acompañando tu voz… Siempre se agitarán, tú dormirás para siempre. Cuando me muera, amada, no llores a mi cabecera: Córtale entonces una rama al tilo santo y dulce, Y, con cuidado, entierra la rama junto a mi cabeza, Haz que encima de ella caigan las lágrimas de tus ojos; Algún dia la sentiré mientras da sombra a mi tumba… Siempre crecerá su sombra, yo dormiré para siempre. Y si sucede que terminemos por morir juntos, Que no nos lleven a los tristes muros del cementerio, Que caven nuestra tumba a la orilla de un rio, Que nos pongan alli juntos en el mismo ataúd; Y así para siempre astarás cerca de mi pecho… Siempre llorará el agua, nosotros dormiremos para siempre. (Mihai Eminescu, Oh, madre…!, Poesias, Ediciones Cátedra(Grupo Anaya, S.A.) 2004) (Edition bilingüe et traducción de Dana Mihaela Giurca y José Manuel Lucía Megías)
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate