scrisoarea pe care ți-o trimit azi
poate fi ultimul nostru refren
mâinile adună cuvintele în didascalii uniformizând săruturi
totul este despre un cuib rece
despre ore care se ascund într-o atmosferă lichidă
în care lacrimile glisează pe hârtie
te văd într-o sferă care mă întunecă
o canava de vise se deșiră
în firele obscure ale unor note de noapte.