Nascut in zi de primavara,
Ma vad prin ochi de ghiocei
Plapand, firav dar cu un gust de viata lung.
Deschid incet si infiorat o pleoapa doar,
Ma uit spre cer si plang
De viforul ce bate dusmanos
Intregul camp .

Asa sunt eu acum, la inceput de drum
Cu frica fac un pas
Iar daca cad, mai plang
C-un ochi ma uit spre cer
Iar altul in colbul ud.

Adanc si cu putere
Trag tare aer in plamani
Simt, ca si o floare mirosul fad
Al iernii ce-a trecut
Aud in soapta simfonii,
Al miilor de flori ce nasc
Si al pasarilor ce cant.
Vad in oglinda un chip
Ce creste la clipire
A genelor miscare si–a mintii tainuire

Sunt la mijloc de mai
Adolescent, cu vise de iubire
Ma uit in urma si suspin
Ce vise, ce truda, ce simtire !
Si uite asa ma amagesc
A pomilor candoare
Ma uit la ei cum ruginesc
Si stau cu nepasare.

Privesc din nou oglinda
Lucid, si cu nepoti prin jur
Si vad in ea un mos
Soptind povesti cu zmei
Si Feti frumosi catand fara ragaz
Un tainic loc, al tineretii foc
Si in sfarsit ma uit spre cer
Cum soarele coboara.
Asa cobor si eu
Chemat de dulcele glas
Al pantecului de mama.
Ma duc ca sa renasc
Un ghiocel in primavara.