|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 1277
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-10-13 | [This text should be read in romana] |
- Alerg desculț pe runele încinse
Și-aud sinapsele cum se dezbracă, Doar corzile din suflet sunt întinse, Iar ziua-mi pare-o toamnă cardiacă, Nu are curs, dansează la-ntâmplare, Cerul e spart, prin sită nu prea deasă În canionul vieții, niagare Mai spală de nămol câte-o angoasă. Eu te aștept să-mi descâlcești destinul Cu pasul mic trecând prin acuarele Și anotimpului să-i dai tainul Să poată merge drept fără atele. - Trec peste jaru-‘ncins al imprudenței Și nu mă tem că lumea mă condamnă Că mă ascund sub cremenea esenței Acestui vers. Am definit o toamnă Cu cer deschis spre-o altă primăvară Ce va veni cu verdele pădurii Să-mi învelească trupul. Într-o seară Luceferii aprinși pe cerul gurii Te-or aștepta să-i guști cu vârful limbii, Un nou big-bang să ducă universul Acolo unde niciodată gândul Nu a-ndrăznit și niciodată versul. Ioan Grigoraș & Liliana Trif
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy