|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Renaștere Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 16
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-05-29 | |
Sub merii-n floare ne privim tăcuți,
Iubirea e un cântec și vrei să îl asculți, Vântul, ca un pictor de sentimente Ne scrie dorul pe albastre pergamente. Copacii sunt lumini căzute-n iarbă, Dragostea noastră, în suflet, vrea să fiarbă, E cântec incitant, un foc fără sfârșit, O pasăre de aur în zbor neobosit. Privirea ta-i o ploaie de stele rătăcite, Descânt care-mi pulsează pe tâmple obosite, Iar mâna ta e-un leagăn de liniști și de vis, O caldă adiere cuprinsă-n necuprins. Sub merii înfloriți, iubirea pare-o vrajă Făcută de un zeu care de sus veghează, Iar florile, în șoaptă, ne țes pe frunte clipe Ca-n ele doar iubirea să ni se înfiripe. Și dacă vine toamna cu ploile-i târzii, În inimile noastre doar meri vor înflori, E o iubire vie, care nicicând nu moare, E primăvara lumii ascunsă într-o floare. Iubite, mă atinge și lasă-mă să zbor Cu-aripi de versuri albe, pe cerul incolor, Ca-ntr-un miracol unde curcubee cântă Și florile de măr plutesc și ne descântă.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate