Nu știu dacă tu ai realizat asta, poate la tine a fost ceva natürlich (cum logic ar trebui să fie ?) - aici fac o recapitulare: dar țac dintr-o dată te-am văzut în bucătărie la mine. Uitând de tot și toate .. și chiar așa de mult îmi plăcea ce vedeam, cu ce ușurință te-ai topit în acel peisaj și ți-ai făcut un loc, ca și cum ai fi fost tot timpul acolo și nu ai lipsit niciodată. Acum când bucătăria mea este singură, e doar o sursă captivată de momentele cu tine în ea. Eh și să revenim unde am vrut eu să ajung: așa ți-ai făcut un loc în pieptul meu, in interiorul sufletului. Se simte cald și plăcut.