|
agonia espanol v3 |
Agonia.Net | Reglas | Mission | Contacto | Regístrate | ||||
|
|
| |||||
| Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial Técnica literaria | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Tierra baldía Contacto |
Los comentarios de los miembros
Visualizaciones: 2060
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-02-03 | [Este texto, tienes que leerlo en romana] |
Vine într-o zi copilul la mine și îmi spune că Dumnezeu nu locuiește departe și dacă ar avea o casă ar fi dincolo de pădure
unde cineva mereu lasă lumina să ardă ca într-un vis iar păsările nu dorm niciodată. (noaptea aceasta este doar un început de inimă cǎ peștii pictați știu să înoate dacă-i arunci în râu mami, nu-i așa cǎ totul este cu putință celor ce cred? copacii săvârșesc milioane kilometri până să ajungă în rai și ce dacă murim oricum nu se întâmplă nimic căci sufletul nostru e ca un soare ce perforează restul stelelor trăiești mai departe căci așa cum ne atingem tâmplele atunci când visăm dragostea din trupurile noastre se face caldă și apoi se aprinde inevitabil) De câte ori privesc în ochii Ofeliei mâinile mele refuză să mai îmbătrânească. (Painting “Sans titre” by Christos Bokoros)
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| La casa de la literatura | |||||||||
La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Política de publicación et confidencialidad