Peste-al nopții întuneric,
Peste-a brazilor cunună,
Peste-al nopții nimb feeric
Se ridică mândra lună.

Eu, privind tăcut la ea,
O cuprind în al meu suflet,
Bulgar argintiu de nea,
Ocrotit de-al nopții sunet.

Peste-o parte dintre gânduri,
Stăpânind și tu și eu,
Luna, smulsă dintre ceruri,
Trece-ncet pe drumul tău.

Doar așa pot să-ți ofer,
În a visului robie,
Din nemărginitul cer,
Luna, ție.